De citit...

In zilele petrecute in timpul vietii, intalnim nenumarate ocazii de a ne corecta obiceiurile nesanatoase, pe care din anumite motive, le-am adoptat ca modele comportamentale( uneori cu urmari catastrofale) Mai jos aveti un mic fragment din " Vietile si invataturile maestrilor spirituali" de Baird T. Spalding. Sper ca acesta, sa fie un mic impuls in viata celor ce inca sunt in cautarea unei cai plina de Lumina si Iubire. Poate dupa parcurgerea acestui mic fragment veti avea curiozitatea de a citi cele 5 volume si a invata ceea ce este important pentru fiecare.

As vrea sa stiu ce sau cine este, in realitate, Dumnezeu.

Atunci Isus vorbi:

- Cred ca inteleg motivul intrebarii pe care vreti s-o lamuresc in mintea voastra. Ea apare din cauza numeroaselor ganduri si idei contradictorii care tulbura si incurca astazi lumea, fara nici o raportare la originea cuvantului. Dumnezeu este principiul aflat in spatele oricarui lucru care exista astazi. Principiul aflat in spatele unui lucru este Spirit; si Spiritul este Atotputernic, Atotprezent, Atotstiutor. Dumnezeu este Mintea unica, care este atat cauza directa, cat si cauza directoare a tot binele pe care il vedem in jurul nostru. Dumnezeu este sursa a toata iubirea adevarata care mentine sau leaga impreuna toate formele. Dumnezeu este principiul impersonal. Dumnezeu nu este niciodata personal, decat daca devine, pentru fiecare individ, un iubitor Tata-Mama, personal. Pentru individ, El poate fi un personal, iubitor, foarte generos Tata-Mama. Dumnezeu nu este niciodata o mare fiinta aflata undeva in cer, intr-un loc numit Rai, unde sa aiba un tron pe care sa stea si sa judece oamenii dupa ce ei mor; caci Dumnezeu este Viata insasi, si acea viata nu moare niciodata. Aceasta este doar conceptia gresita realizata de gandirea ignoranta a omului, dupa cum atat de multe malformatii au fost produse si le vedeti in lume, in jurul vostru. Dumnezeu nu este un judecator sau un Rege care sa-ªi impuna prezenta in fata voastra sau sa va aduca in fata justitiei. Dumnezeu este un iubitor, atoatedaruitor Tata-Mama, care, cand va apropiati de El, Isi intinde bratele si va cuprinde. Nu conteaza cine sau ce esti sau ai fost. Esti copilul Sau, ca si atunci cand Il cauti cu o inima si o aspiratie sincera. Daca esti Fiul Risipitor care si-a intors fata de la casa Tatalui, si esti satul de nimicniciile vietii, de cojile cu care hraneai porcii, poti sa revii la casa Tatalui si sa fii sigur de un bun-venit plin de iubire. Ospatul te asteapta acolo oricand. Masa este mereu intinsa si, atunci cand te vei intoarce, nu vei primi nici un repros din partea vreunui frate care s-a intors inaintea ta.

Iubirea lui Dumnezeu este ca un izvor curat care tasneste dintr-un munte. La sursa este pur, dar pe masura ce curge prin albia lui, devine tulbure si noroios, pana cand ajunge in ocean atat de impur, incat nu mai seamana cu ceea ce pornise de la sursa. De cum intra in ocean, incepe sa-si depuna pe fund malul si noroiul, si iese iar la suprafata ca parte a oceanului viu si liber, din care poate fi luat din nou ca sa improspateze izvorul.

Puteti sa-L vedeti pe Dumnezeu si sa-I vorbiti oricand, exact asa cum faceti cu tatal, mama, fratele sau prietenul vostru. Intr-adevar, El este mult mai aproape decat poate fi orice muritor. Dumnezeu este mult mai adevarat si mai aproape de sufletul vostru, decat orice prieten. Dumnezeu nu este niciodata nervos, sau furios, sau deprimat. Dumnezeu niciodata nu distruge, nu raneste si nu obstructioneaza pe vreunul din copiii Sai, creaturile sau creatiile Sale. Daca Dumnezeu ar face asa ceva, n-ar mai fi Dumnezeu. Zeul care judeca, distruge sau refuza lucrurile bune copiilor, creaturilor sau creatiilor sale este un zeu evocat doar de gandirea ignoranta a omului; si nu trebuie sa te temi de un astfel de zeu, decat daca vrei sa faci asta. Caci adevaratul Dumnezeu Isi intinde mana si spune: Tot ce am este al tau. Cand unul dintre poetii vostri a spus ca Dumnezeu este mai apropiat decat respiratia, decat bratele si picioarele, el era inspirat de Dumnezeu. Toti sint inspirati de Dumnezeu atunci cand acea inspiratie este pentru ceea ce este bun si drept, si toti pot fi inspirati de Dumnezeu, oricand, doar daca o doresc.

Cand am spus Eu sint Christ, singurul nascut al lui Dumnezeu, nu declaram asta numai despre mine, caci daca as fi facut asa, nu as mai fi putut deveni Christ. Va spun clar ca, pentru a manifesta Christul, eu, ca si toti ceilalti, trebuia sa o declar; apoi trebuia sa traiesc viata, si Christ trebuia sa apara. Puteti sa proclamati Christul din voi, cat vreti, dar daca nu traiti viata, Christ nu va apare niciodata. Dragi prieteni, ganditi-va, daca toti ar declara Christul, apoi sa traiasca viata timp de un an, sau cinci ani, ce trezire ar putea fi! Posibilitatile nu pot fi imaginate. Aceea a fost viziunea pe care o vedeam. Dragii mei, nu puteti sa va puneti in locul meu si sa vedeti ceea ce am vazut eu? De ce ma cufundati in intunericul si noroiul superstitiei? De ce nu va ridicati ochii, mintile si gandurile deasupra acestora, si sa vedeti cu o vedere clara? Atunci ati vedea ca nu exista miracole, mistere, teama, imperfectiune, dizarmonie sau moarte, decat cele pe care le-a facut omul. Cand am spus Am invins moartea, stiam ce spun; dar a fost nevoie de crucificare ca s-o arat celor dragi.

Foarte multi dintre noi ne-am asociat ca sa ajutam intreaga lume, si aceasta este lucrarea vietii noastre. Au fost timpuri cand a fost nevoie de fortele noastre reunite ca sa respingem ideile rele, de indoiala, necredinta si superstitie, care aproape ca sufocau omenirea. Le puteti numi forte malefice sau nefaste, daca vreti. Noi stim ca ele sint malefice numai daca omul le face astfel. Dar acum vedem lumina crescand, mereu mai stralucitoare, pe masura ce dragii nostri frati abandoneaza limitarile. Renuntarea la aceste limitari poate, pentru un timp, sa scufunde omenirea in materialism; dar chiar si asa, este un pas spre tel, caci materialismul nu va tine pe nimeni in loc asa cum o fac superstitia, mitul si misterele. Atunci cand am mers pe apa, credeti ca mi-am coborat privirea spre adancimile substantei materiale? Nu, ci mi-am atintit ochii spre Puterea lui Dumnezeu, care transcende orice putere a adancurilor. In momentul in care am facut asta, apa a devenit la fel de solida ca o stanca, si am putut sa merg pe ea in deplina siguranta.

Isus se opri o clipa, si cineva din grupul nostru intreba:

- Cat stam de vorba, asta nu te retine de la a merge mai departe in lucrarea ta?

Isus raspunse:

- Nici o clipa nu sinteti piedici pentru prietenii nostri de aici, si cred ca si pe mine ma includeti printre ei.

Cineva spuse:

- Esti Fratele nostru.

Atunci fata lui Isus fu luminata de un suras, pe cand spunea:

- Va multumesc, eu mereu v-am numit Fratii mei.

Cineva din grupul nostru reveni cu o intrebare:

- Toti pot manifesta Christul?

El raspunse:

- Da, exista un singur final al perfectionarii. Omul a venit de la Dumnezeu si trebuie sa se intoarca la Dumnezeu. Ceea ce a coborat din ceruri, trebuie sa urce iarasi la ceruri. Istoria lui Christ nu a inceput cu nasterea mea; nici nu s-a incheiat cu crucificarea. Christ era atunci cand Dumnezeu a creat primul om, dupa imaginea si dupa asemanarea Sa. Christ si omul sint unul; toti oamenii si acel prim om, sint unul. Asa cum Dumnezeu a fost Tatal lui, la fel este si Tatal tuturor oamenilor, si toti sint copiii lui Dumnezeu. Asa cum copilul are calitatile parintilor sai, la fel Christ este in fiecare copil. Timp de multi ani, copilul a trait si a realizat calitatea sa de Christ, unitatea sa cu Dumnezeu, prin Christul din sine. Atunci a inceput istoria lui Christ, si o puteti urmari indarat in timp, pana la inceputurile omului. Faptul ca El, Christ semnifica mai mult decat omul Isus, nu implica nici o contradictie. Daca n-as fi perceput Christul, nu as fi putut nici sa-l manifest. Pentru mine, el este perla fara pret, vinul vechi in vase noi, adevarul pe care multi altii l-au adus in manifestare si astfel au implinit idealurile pe care eu le-am implinit si demonstrat.

Timp de peste 50 de ani dupa ziua aceea de pe cruce, am trait si studiat cu discipolii mei si cu multi dintre cei pe care ii iubeam cu drag. In zilele acelea ne adunam intr-un loc linistit din afara Iudeei. Acolo eram feriti de ochii curiosi ai superstitiei. Acolo, multi au dobandit mari daruri si au indeplinit lucrari mari. Atunci, intelegand ca daca m-as retrage o vreme as putea sa-i contactez si sa-i ajut pe toti, eu m-am retras. In plus, ei depindeau de mine, in loc sa se bazeze pe ei insisi; si, ca sa-i fac sa aiba incredere in sine, trebuia sa plec de langa ei. Daca ar fi trait in stransa legatura cu mine, oare nu m-ar fi putut gasi iar, daca ar fi dorit?

La inceput, crucea a fost simbolul celei mai mari bucurii pe care o cunoscuse lumea. Originea crucii este in locul unde omul a pus piciorul pe Pamant pentru prima oara, de aceea este semnul care reprezinta zorii unei zile ceresti aici, pe Pamant. Daca o urmariti inapoi in timp, veti vedea ca ea dispare in intregime si ca apare omul stand intr-o pozitie de devotiune, in picioare cu bratele desfacute in semn de binecuvantare, trimitandu-si darurile sale omenirii, revarsand liber darurile sale, in toate directiile.

Atunci cand stiti ca El, Christ este adevarata viata dinlauntrul formei, energia inalta pe care o intrezareste savantul, dar fara sa stie de unde vine; cand simtiti, ca si Christ, ca viata este traita cu adevarat atunci cand ea poate fi daruita liber; cand invatati ca omul este obligat sa traiasca, de catre continua dizolvare a formelor, si ca El, Christ a trait ca sa renunte la lucrul pe care il ravnea corpul senzorial, pentru binele de care, pentru moment, nu se putea bucura - atunci sinteti Christ. Atunci cand va vedeti pe voi insiva ca o parte a vietii generale, dar sinteti gata sa va sacrificati pentru binele intregului; cand invatati sa faceti ceea ce este just, fara sa fiti afectati de urmari, ca sa ajutati; cand invatati sa renuntati de bunavoie la viata fizica si la tot ce are sa va ofere lumea (ceea ce nu inseamna sacrificiu de sine si saracie, caci daca daruiesti de la Dumnezeu, descoperi ca ai mai mult de daruit, desi uneori datoria pare sa reclame tot ceea ce are viata de oferit; veti sti, de asemenea, ca acela care isi va salva viata, si-o va pierde), atunci veti vedea ca aurul curat este in adancul furnalului, acolo unde focul l-a purificat pe deplin. Veti gasi o mare bucurie in a sti ca acea viata pe care voi ati daruit-o altora este viata pe care ati castigat-o. Veti cunoaste ca a primi inseamna a darui de bunavoie; ca, daca renuntati la forma muritoare, o viata mai inalta va triumfa. Aveti certitudinea minunata a faptului ca o viata astfel castigata este castigata pentru toti.

Trebuie sa stii ca Marele Suflet Christ poate cobori spre rau, si ca pasul facut in apa nu simbolizeaza altceva decat simpatia pe care o simti fata de marea nevoie a lumii. Atunci esti capabil sa-ti ajuti semenii si nu sa faci parada de virtute; poti sa dai painea vietii sufletelor care vin la tine, si painea aceea nu scade prin ceea ce dai; trebuie sa faci mai mult, sa stii foarte clar ca esti capabil sa-i vindeci pe toti cei care vin la tine, bolnavi sau obositi de poveri grele, cu Cuvantul care face sufletul sa fie intreg; esti capabil sa deschizi ochii celor orbiti de ignoranta sau de alegerea lor. Nu conteaza cat de jos ar putea fi sufletul orbit, el trebuie sa simta ca sufletul lui Christ vegheaza alaturi de el si trebuie sa afle ca tu calci, cu picioare ca ale oricarui om, acelasi pamant pe care calca el. Atunci vei sti ca adevarata Unitate a Tatalui si Fiului este inlauntru si nu in afara. Vei afla ca trebuie sa ramai senin cand Dumnezeul exterior este dat deoparte si ramane doar Dumnezeul launtric. Trebuie sa fii capabil sa-ti retii strigatul de iubire si de teama, ca atunci cand au rasunat cuvintele: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai parasit? Totusi, in momentul acela nu trebuie sa te simti singur, caci trebuie sa stii ca esti alaturi cu Dumnezeu; ca esti mai aproape de inima iubitorului Tata decat ai fost vreodata. Trebuie sa stii ca ceasul in care ai cea mai mare durere este ceasul in care incepe cel mai mare triumf al tau. Cu acestea toate, trebuie sa stii ca durerile nu te pot atinge.

Din ceasul acela, vocea ta va rasuna intr-un mare, liber cantec, caci stii pe deplin ca tu esti Christ, aceasta lumina destinata sa straluceasca printre oameni si pentru oameni. Atunci vei cunoaste bezna care este in orice suflet care nu poate gasi o mana intinsa ca sa-l ajute in calatoria lui pe drumul desfundat, inainte de a-si descoperi Christul launtric.

Trebuie sa stii ca esti cu adevarat divin si, divin fiind, trebuie sa intelegi ca toti oamenii sint ca tine. Trebuie sa stii ca exista locuri intunecoase pe care trebuie sa le strabati cu lumina pe care o porti spre inaltimi, si sufletul tau va rasuna de bucuria ca poti sluji tuturor oamenilor. Atunci, cu un strigat vesel, liber, vei urca spre cea mai inalta realizare a ta, in uniunea ta cu Dumnezeu.

Acum stii ca nu exista nici o substituire a vietii tale pentru alte vieti, sau a puritatii tale pentru pacatele altora; ci ca toti sint spirite libere, minunate, in si de la ei insisi si de la Dumnezeu. ªtii ca poti ajunge la ei, in timp ce ei nu se pot atinge unul pe altul; ca nu poti ajuta dandu-ti viata pentru viata fiecarui suflet, caci ea nu este distrusa. Totusi, trebuie sa respecti intr-atat acel suflet, incat sa nu reversi inlauntrul lui valul vietii decat daca viata acelui suflet se deschide sa-l primeasca. Dar cu bucurie vei revarsa asupra lui un flux de viata, iubire si lumina, asa incat atunci cand acela isi deschide ferestrele, lumina lui Dumnezeu sa-l inunde si sa-l ilumineze. Vei cunoaste ca, prin orice Christ care se trezeste, omenirea se inalta cu inca un pas. Apoi, mai trebuie sa stii foarte bine ca ai tot ceea ce are Tatal; si avand totul, este in folosul tuturor. Trebuie sa stii ca, dupa cat te ridici tu si dupa cat esti de just, duci cu tine intreaga lume; caci daca tu mergi pe o cale, ea devine mai neteda pentru semenii tai. Trebuie sa ai credinta in tine insuti, stiind bine ca acea credinta este Dumnezeul launtric. In fine, trebuie sa stii ca esti un templu al lui Dumnezeu, o casa nefacuta de maini, nemuritor pe pamant ca si in ceruri.

Atunci ti se va canta: Toata Slava, Toata Slava, vine El, vine El, Regele; si iata, El este cu tine pururea. Esti in Dumnezeu si El este in tine.

Isus se ridica spunand ca avea sa plece, caci trebuia sa mearga acasa la un alt Frate din sat in seara aceea. Ne-am ridicat cu totii. Isus ne binecuvanta pe toti si, impreuna cu alti doi tovarasi, iesi din camera.